Arhivă : Știri din Brașov Înapoi
Ziua Culturii Naționale. 174 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu
Astăzi este Ziua Culturii Naționale și se împlinesc 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.
Poetul de geniu a iubit și prețuit Brașovul, pe care l-a cunoscut încă de pe vremea în care era un adolescent.
A vizitat de mai multe ori burgul de sub Tâmpa, însoțind, ca sufleur, trupe de teatru celebre, care au jucat în special la Reduta.
Prima dată, Eminescu ajunge aici la vârsta de 14 ani, cu trupa actriței Fanny Tardini, care susține spectacole în sala gimnaziului Andrei Șaguna.
“Într-una din piese, «Răzvan și Vidra», de Bogdan Petriceicu Hașdeu, chiar Eminescu a interpretat un rol episodic. În anul următor, în 1865, Eminescu însoțește ca sufleur din nou trupa de teatru Tardini - Vlădicescu în turneul efectuat la Brașov. În legătură cu acest turneu, în Arhivele Statului din Brașov se află un document care atestă prezența lui Mihai Eminescu. Este o cerere pe care Fanny Tardini o adresează magistratului din Brașov, pentru obținerea autorizației pentru 20 de spectacole în Sala Reduta. Cererea este în limba germană, cu scris frumos, caligrafiat, care nu putea fi decât al lui Eminescu. Semnătura artistei diferă de restul scrisului, care seamănă mult cu scrisul lui Mihai Eminescu”, a precizat managerul Centrului Cultural Reduta, Adrian Vălușescu.
Eminescu avea să revină în Brașov, câțiva ani mai târziu, cu trupa lui Mihail Pascali, ce va susține spectacole la Reduta.
“Într-un document de la Arhivele Satului din Brașov, apare rezoluția din 12 mai 1868, a magistratului orașului, în care se aprobă turneul trupei din care făcea parte și Eminescu. (...) Directorul de teatru, Mihail Pascali din București, roagă să i se admită să dea 15 până la 25 de reprezentanții teatrale aici, în localitate, în Sala Reduta, cu concursul membrilor trupei sale”, a adăugat Adrian Vălușescu.
Brașovul păstrează și o scrisoare a poetului Mihai Eminescu adresată prietenului său Chibici Râvneanu, care l-a însoțit în trenul spre Viena, la tratament.
În vara lui 1883, Eminescu avea să manifeste primele semne ale bolii ce l-a răpus.
„Eminescu, după două săptămâni de criză în spitalul de la Viena, trimie o scrisoare: «Iubite Chibici. Nu-mi dau seama de boala cumplită prin care am trecut, nici de modul în care am fost internat aici în ospiciul de alienați. Știu numai atât, că boala intelectuală mi-a trecut, deși fizic stau destul de prost. (...) Sunt plin de griji asupra unui viitor (...) Ce aveți de gând să faceți pentru mine? Eu știu că tu nu ai timp de mine, pentru că nu ai posibilitatea, dar vreau să știu ce s-a întâmplat cu lada mea». El avea o ladă pe care o purta tot timpul cu el. Scrisoarea este în original la noi aici, pentru că Maiorescu, care a intrat în posesia scrisorii, i-a dat-o surorii sale, Emilia Humpel, care era profesoară de franceză aici, la Brașov”, a spus părintele Vasile Olteanu, de la Prima Școală Românească.
Îndrăgostit iremediabil de Brașov, dar și de tradițiile pitorești locale, Eminescu a compus poezia „Învia-vor voievozii” în care face referire directă la Biserica Sfântul Nicolae din Șchei și la obiceiurile junilor Brașovului. De altfel, într-o scrisoare adresată lui Iacob Negruzi Eminescu scria: Arătați-mi la noi un oraș patriotic ca Brașovul”.