Literele de pe Tâmpa vor fi astăzi colorate în albastru, la solicitarea Clubului Lions Brasov, District 124 Romania, pentru a marca Ziua Mondială de luptă împotriva Diabetului, declarată la inițiativa Federației Internaționale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății.

Data de 14 noiembrie a fost aleasă pentru a-l omagia pe unul dintre cei doi premianţi Nobel creditaţi cu descoperirea insulinei, fiziologul şi farmacologul canadian Frederick Banting (născut la 14 noiembrie 1891), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu şi a însemnat salvarea unui număr impresionant de vieţi omeneşti în ultima sută de ani.

Abia la 50 de ani după ce lucrarea lui Paulescu a fost publicată, Murray Anderson, un profesor de fiziologie la College of Medicine din Glasgow, a scris un articol în care recunoştea descoperirile făcute de Paulescu. Într-o ediţie din 1971 a publicaţiei Journal of the History of Medicine and Allied Sciences, Murray scria: „Insuficientă recunoaştere i-a fost acordată lui Paulescu, distinsul savant român care, în perioada în care echipa din Toronto abia îşi începea cercetarea, reuşise deja să extragă hormonul antidiabetic al pancreasului şi să-i demonstreze eficienţa în reducerea hiperglicemiei la câini diabetici”. Paulescu descoperise insulina, dar o denumise pancreină.

Diabetul zaharat reprezintă un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică datorată scăderii secreției de insulină sau tulburării acțiunii acesteia. Se consideră că o persoană are diabet zaharat atunci când glicemia măsurată dimineața înainte de masă are o valoare mai mare de 126 mg % sau peste 200 mg % în orice moment al zilei.

Diabetul de tip 1 este caracterizat de lipsa totală a insulinei din organism. Diabetul de tip 2 presupune prezența unei cantități mai mari de insulină decât la omul normal, dar pe care organismul nu o poate folosi din diverse motive, sau printr-o cantitate mai mică faţă de normal.

Potrivit ministerului Sănătății, alimentaţia nesănătoasă de tip fast-food, lipsa activităţilor fizice, stresul, poluarea excesivă, sunt câteva dintre cauzele care astăzi au făcut ca diabetul să se răspândească. 

Prevenția are un rol hotărâtor în controlul diabetului prin metode naturale. Alimentația sănătoasă, mişcarea şi renunţatul la fumat sunt, potrivit medicilor, principalele metode prin care se poate preveni această afecțiune. Fructele și legumele proaspete, alimentele bogate în vitamine și acizi grași Omega 3 sunt o sursă de hrană care va pot reda starea de sănătate dorită, prevenind astfel de afecțiuni nedorite. De asemenea, şi activitatea fizică este un factor important de prevenţie.

Potrivit unui studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică (https://insp.gov.ro/download/cnsisp/Fisiere-de-pe-site-CNSISP/diabet_zaharat/Evidenta-Evolutiei-Diabetului-Zaharat-in-Perioada-2010_2021.pdf), în România, în anul 2021, se aflau în evidențele cabinetelor județene de nutriție și boli metabolice 1.254.870 de cazuri de diabet zaharat, iar ritmul de creștere în ultimi 10 ani este alarmant. 

Potrivit Federației Internaționale de Diabet, în acest moment la nivel mondial sunt 537 de milioane de diabetici. Aproape jumătate din bolnavii de diabet nu sunt încă diagnosticați.