Aliona, Rulsan și cei trei copii locuiau, până de curând, în apropiere de Kiev, Ucraina. În mai puțin de jumătate de lună au ajuns în Brașov. De fapt, în 1 martie au ajuns aici, doar cu hainele de pe ei. Inițial au încercat să treacă în Polonia, dar nu au putut, au schimbat ruta și au ajuns la Brașov.

În Ucraina, Aliona era instructor de fitness. Ruslan era constructor. Acum s-au trezit fără siguranța zilei de mâine, cu un copil de 5 ani, altul de 11 și o adolescentă de 14 ani. Sunt dispuși să lucreze, dacă este posibil.

Astăzi au venit și s-au înregistrat la Centrul comunitar „Brașov pentru Ucraina”, de la CATTIA, pentru a primi informații cu privire la statutul lor și sprijinul pe care îl pot primi.

“Când am trecut granița, am mers la un voluntar de aici, din România, și ea ne-a dat mai multe numere de telefon. Am sunat, mulți vorbeau românește doar, eu nu înțeleg. Însă am găsit pe cineva care vorbea engleză, şi ne-a invitat la apartamentul lui, unde ne-a oferit cazare. Şi acum suntem cazați aici, la el, în Brașov. Ne-a dat mâncare, paturi, haine călduroase. Nu, nu vom merge mai departe pentru că noi pentru că nu știm unde să mergem. E în regulă să fim aici, acum”, a spus Aliona.

Brașovul a organizat deja Centrul comunitar de triere a refugiaților, la CATTIA.

În Centrul „Brașov pentru Ucraina” ajung refugiații care se îndreaptă spre la Brașov, unde sunt întâmpinați și înregistrați.

“Toate eforturile de până acum ale Brașovului în ceea ce privește întâmpinarea și primirea migranților din Ucraina au fost făcute în primul rând cu sprijinul și implicarea comunității, a organizațiilor care au venit alături de noi și a oamenilor de bine care au înțeles să doneze și să sară în ajutorul celor care au nevoie. În acest moment avem disponibile, prin implicarea comunității, locuri de cazare în care ajung cei care au nevoie. În aceste zile, majoritatea au fost persoane care doar au tranzitat Brașovul, însă din ce în ce mai mult observăm că vin persoane care rămân cel puțin pentru o perioadă în Brașov”, a precizat viceprimarul Flavia Boghiu.

În acest proces s-au implicat și migranți din Ucraina, stabiliți deja de mai mulți ani în județul Brașov. Ei ajută în primul rând ca translatori. Un exemplu este Olena, care locuiește de 8 ani în Râșnov:

“Vreau să îmi ajut semenii, care au fugit din calea războiului și au ajuns aici. Dacă pot să ajut în vreun fel, o fac, pentru că sunt una de-a lor, pentru că știu foarte bine ce înseamnă să-ți pierzi casa, să trăiești bombardament, să pierzi tot. Era nevoie de un centru în care să existe coordonare să îi putem ajuta pe ucraineni. Cei care ajung nu pot vorbi și cunosc limba română, sunt șocați. E nevie de noi aci, să ajutăm la coordonar, să îi ajutăm să înțeleagă că aici sunt în siguranță, pot găsi mâncare, un loc unde să doarmă”, a spus Olena.

Centrul de la CATTIA funcționează non-stop, cu echipe de permanență.