V-ați gândit vreodată că oferind un mărțișor, dăruiți, de fapt, o fărâmă de soare? George Coșbuc, unul dintre autorii care au dedicate un întreg studiu acestui simbol, spunea: "Scopul purtării lui este să-ți apropii soarele".

Legendele mărțișorului sunt inepuizabile, iar una dintre ele se referă chiar la Soare. Se spune că, la un moment dat, a coborât într-un sat, la horă, luând chip de fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Doar un tânăr voinic a avut curaj să înfrunte zmeul și să elibereze Soarele, sacrificându-și viața, iar în locurile în care i-a curs sângele roșu au apărut de sub zăpadă ghioceii albi. De atunci, tinerii împletesc doi ciucurași: unul alb și unul roșu.

De-a lungul timpului, formele mărțișorului au evoluat de la simpli bănuți la pietricele de râu vopsite în alb și roșu, de la adevărate opere de artă din sticlă, lemn sau mărgele la cele din plastic, metal, metale prețioase sau pietre semiprețioase.

Bianca Bucă, realizatoarea emisiunii Weekend Împreună a făcut o adevărată pasiune pentru micile simboluri ale primăverii astfel că a început să le colecționeze din anii '80 - '90.

"Îmi amintesc și acum primele mărțișoare primite, în anul 1989, pe când eram în clasa I. Erau niște floricele, câteva din metal, extrem de căutate în acea perioadă, și un iepuraș în cutiuță din plastic. Primeam foarte multe mărțișoare pentru că la noi, în Moldova, acestea se dăruiesc tuturor, atât băieții fetelor, cât și fetele între ele", ne-a spus colega noastră.

Astfel, de-a lungul timpului, a reușit să adune aproape 1000 de mărțișoare. Cel mai mic măsoară mai puțin de 1 cm, iar cel mai mare aproape 20 cm. Dacă privești colecția, vei remarca o adevărată evoluție a mărțișorului, de la cele lucrate cu migală, până în cel mai mic detaliu, până la imensele flori din anii 90, uneori kitschoase. În cadrul colecției, se regăsesc mărțișoare din sticlă, plastic, ceramică sau metal, dar și cele din pânză, flori uscate, ghinde, tablouri în miniatură, broșe etc. Coșari, potcoave sau buburuze, dar și animăluțe, fructe, păsări ori inițiale, toate se regăsesc în colecția colegei noastre.

"Preferatele mele sunt mărțișoarele metalice, cele din sticlă, cele din mărgele, dar și tablourile în miniatură. Unele mi se par adevărate opere de artă. Pasiunea mea pentru aceste mici amulete nu s-a oprit doar la această colecție, ci la un moment dat chiar am realizat mărțișoare handmade și știu câtă muncă este. Acesta este motivul pentru care, an de an, le cumpăr de la artizani. Recunosc faptul că o parte dintre ele le păstrez pentru mine pentru a le adăuga la colecția strânsă de-a lungul anilor și cu ajutorul prietenilor și al mamei mele", ne-a mai spus Bianca Bucă.

Cercetările arheologice efectuate în țara noastră au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum aproape 8000 ani. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Însă, unii consideră că tradiția mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte.

Mărțișor se poate întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria, Macedonia si Albania.

În zilele noastre, mărțișorul poate fi purtat toată luna martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer înflorit pentru a aduce belșug și noroc. În anumite zone, acesta este purtat doar în primele două săptămâni din Martie. Există și locuri din Moldova unde pe 1 Martie, băieții primesc mărțișoare de la fete, ei oferindu-le la rândul lor pe 8 martie. În unele localitățile transilvănene, amuletele sunt atârnate la uși, ferestre sau de coarnele animalelor domestice, pentru a se alunga duhurile rele. În Dobrogea, în schimb, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.

La sfârșitul secolului al XIX-lea copiii, fetele și băieții primeau de la părinți, în dimineața zilei de 1 Martie, înainte de răsăritul soarelui, un mărțișor de care se agăța o moneda de argint sau de aur și se purta legat la mână, prins în piept sau la gât.